Antimaterie la sticluta

Conform modelului Big Bang, la inceputul timpului a fost creata materie si antimaterie in cantitati egale. Dar a disparut undeva antimateria, pentru ca astazi ea este aproape inexistenta. Una din marile intrebari ale fizicii moderne este ce s-a intamplat cu toata aceasta antimaterie.

Cercetatori de la CERN au reusit pentru prima oara nu doar sa creeze antimaterie in laborator, ci si sa o depoziteze.  Au creat un fel de sticluta magnetica, vidata, in interiorul careia se gasesc atomi de antihidrogen, stabili si neutri, la o temperatura de 9 grade Kelvin.

Primii noua atomi de antihidrogen au fost creati prima oara in 1995 la CERN, iar din 2002 doua experimente, ATHENA si ATRAP se ocupa de generarea lor in masa (cateva zeci de milioane de atomi), dar acestia nu au putut fi observati mai mult de cateva milisecunde, dupa care atomii de antihidrogen se loveau de peretii containerului si se anihilau reciproc. La experimentul ALPHA, acum in noiembrie au reusit sa colecteze 38 de atomi de antihidrogen pentru a sasea parte dintr-o secunda. In ritmul acesta ar dura cateva sute de miliarde de ani pana s-ar genera 1 gram de antihidrogen.

Deoarece atomul de antihidrogen este neutru din punct de vedere electric, el nu poate fi depozitat prin metode electrice sau magnetice obisnuite. Trebuie folosit caracterul sau magnetic, care este datorat spinului particulelor sale constituente. Cercetatorii au folosit un magnet octuplu – cu opt poli – generat de un curent care trecea prin 8 fire pentru a crea un camp magnetic care era cel mai puternic in apropierea peretilor containerului si cel mai slab in centru, unde, in consecinta, se adunau atomii de antimaterie. Pentru a aduna toti cei 38 de atomi au fost necesare 335 de incercari. Pentru a putea face masuratori spectrografice precise sunt in schimb necesari cel putin 100 de atomi.

Pe langa ALPHA de la CERN mai exista si alte experimente care se ocupa cu studiul antimateriei. Yasunori Yamazaki, de la Advanced Science Institute din Saitama, a produs o raza de antihidrogeni, pe care o pot studia fara sa fie necesar sa depoziteze atomii de antimaterie. Un alt grup de CERN, AEgIS, se ocupa de studiul efectelor gravitatiei asupra antimateriei – poate aceasta cade in sus (dar sunt putine sanse pentru aceasta).

Deocamdata antimateria este cea mai scumpa substanta de pe planeta, fiind estimata intre 25 de miliarde de dolari pe gram si 62 de trilioane pe gram. Se spera ca odata ceva vor fi complet functionale toate experimentele de la CERN se vor putea produce 107 antiprotoni pe minut.

Această prezentare necesită JavaScript.

Via Gizmodo, CERN, Nature

Anunțuri

2 gânduri despre „Antimaterie la sticluta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s